skip to Main Content

Locul unde bântuie spiritul lui Vlad Țepeș

Există zone în care mărturiile, sensurile, simbolurile, miturile sau legendele vorbesc de un întreg proces istoric. Ele au o vibrație mai adâncă decât alte locuri, reușind să transforme, cum afirma Constantin Noica ” haoticul în cosmic.” Așa cred că s-a întâmplat la Comana, pământul unde timpul cosmic s-a identificat cu cel care a creat acest loc – Vlad Țepeș, domnitorul care l-a autentificat pentru viitorime și care revine din când în când,  bântuindu-l (bântuindu-i)  și astăzi…

Așa s-a întâmplat în 2010, când la Comana s-a iscat un foc năprasnic! Coincidenţă sau nu, chiar într-o zi de decembrie, în care murise cu multe secole în urmă Vlad Ţepeş! Localnicii susţin că multe  s-au întâmplat mai mereu şi datorită ”sufletului neliniştit al domnitorului, fiindcă asta şi-a dorit, ca locuitorii  Comanei să nu-l uite! iar istoria convieţuirii sale şi al întâmplărilor istorice de pe aceste meleaguri să supravieţuiască veacurilor”.

A fost de ajuns un semnal, prin care domnitorul a denumit o insulă aflată în mijlocul mlaştinilor. S-a întâmplat atunci, când Vlad Ţepeş a menţionat într-un hrisov (27 septembrie 1461) toponimul Comana şi hotarul mânăstirii  ”până unde se împreună cu Balta Comanei, drept în iezerul Câlniştei ”. Evenimentele istorice succedate în timp – despre care vorbeşte, două secole mai târziu, şi Paul de Alep (1657), cel care îl însoţea ca secretar pe Patriarhul Macarie de Antiohia în călătoria acestuia prin Ţara Românească – au transformat Comana într-un loc de pelerinaj domnesc, insula fiind şi posesoarea unor inscripţii pe lespezile de pe mormântul acelora, care au trecut această ctitorie domnească în seama Cantacuzinilor.

Încă două sute de ani mai târziu (1860) Cezar Bolliac, vizitând Comana în vederea secularizării averilor mânăstireşti, consemnează că mânăstirea se afla ”într-o stare jalnică”.       De-abia în 1991 Patriarhul Teoctist hotărăşte ca mânăstirea să redevină loc al călugărilor. După aproape 555 de ani de frământări şi de  evenimente istorice au început lucrările de restaurare. Un act reparatoriu la care s-au implicat şi edilii judeţului şi ai localităţii.

Odinioară o zonă în mijlocul  mlaştinilor, insula capătă azi noi valenţe şi prin Balta Comana – un complex de ecosisteme umede, habitate ocrotite, cu specii rare de plante. De fapt, aici  s-a format, de-a lungul vremii, a treia Deltă a României, după Delta Dunării şi  Insula Mică a Brăilei.

La Comana, aflată la numai 35 de kilometri de capitală,  s-a conturat  din 2011 un  domeniu unic – Resort Casa Comana – unde un om de afaceri localnic a înţeles mesajul lui Vlad Ţepeş. ”Am luat în serios semnul focului, dintr-o zi a morţii domnitorului, când clădirile ridicate de mine au dispărut sub flăcări”. Gelu Pălămaru a creat aici, apoi, ceea ce se cheamă ”un depozit de istorie”, amintind prin inscripţii şi prin crearea atmosferei epocii,  de domnitorul  care i-a dat viaţă mânăstirii voievodale, sfinţind locul prin ceea ce face în această zonă, neuitând  şi de familia Cantacuzinilor.  Spun acest lucru, fiindcă am văzut cu câțiva ani în urmă, în hotelul pe care îl conducea, câte o poveste ”scrisă” în fiecare cameră. Există apartamentul vornicului Şerban Cantacuzino, de exemplu, sau camera Elinei cu portretul său iar în alte încăperi, care poartă numele Cantacuzinilor munteni, câte o pictură care reprezintă un element din epocă. Există şi portrete pentru fiecare prinţ sau o  „legendă”, aflată uneori în pictura murală, alteori inspirată de flora deltei, personalizându-se camera şi prin mobilier sau prin pictura tavanului.

Ansamblul  creează atmosfera epocii. Se continuă totul în curtea imensă, cu Pivniţa Marelui Paharnic, amintind de crama domnească de pe vremea lui Vlad Ţepeş. O pasarelă conduce spre Hanul Poştalionului, drum de promenadă spre Delta Neajlovului. Iubitorii de natură fac şi plimbări cu barca. Se păstrează, astfel, o insulă de tradiţii, aflată în zona Neajlovului. Se încurajau formaţiile locale să dea spectacole de muzică şi dansuri specifice locului, creându-se diferite evenimente tematice. Totul se continuă cu un parc de aventură creat pentru concursurile copiilor şi pentru competiţiile adulţilor, călărie, pescuit. În acest perimetru se află și un aerodrom. S-au organizat acţiuni culturale, transformându-i numele în renume. A venit însă, anul de restriște în care trăim. Să sperăm că totul va reveni la normal. Sau e nevoie, cum spunea un localnic, ”să dea iar un semnal Vlad Țepeș” ?!

Să nu uităm, că în această zonă s-a conturat, de fapt, ”Cultura Comana”, aşa cum ne aminteşte Nicolae Iorga: ”Când Occidentul a pornit spre Orient, când răsăritul  şi-a dat mâna cu apusul, când Nordul a vrut să se întâlnească cu Sudul, aici s-au întâlnit”.

Elisabeta IOSIF

Revista Nr.1
1. Apus de soare în Bărăgan
2. Dorinţă în astral
3. Icoană
4. De vei uita iubirea noastră
5. Colegilor mei din seria 1962, la cincizeci de ani
6. La cascadă
7. Nicolae Mareș – Lucian Blaga – traducător, traductolog
8. Poveste sub floare de cireș
9. Așteptând glorii care n-o să vină niciodată
10. Despre poezie, cu poetul Paul Daian
11. Şi limba dacilor, şi sufletul românesc, spun de aceeaşi istorie
12. A coborât un dac de pe Columnă
13. Tu-mi spui…
14. Pe Bolovan
15. Plimbarea de seară
16. Recviemul toamnei
17. Chemarea găurilor negre
18. Trag perdeaua de umbre
19. Deschid ușa
20. Pe creasta munților
21. La început de cer – editorial
22. Locul unde bântuie spiritul lui Vlad Țepeș
23. Fântâna Regelui
24. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor / Ionuț Țene  –  Valeriu Gafencu
25. Mărturii
26. Retrospectivă

This Post Has 0 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back To Top
×Close search
Search